Majoritatea locurilor de muncă depind mai mult sau mai puțin de cooperare dintre angajați. O fabrică ce produce un produs va fi dependentă de cât de bine cooperează unul cu altul angajații liniei de asamblare. Într-o firmă IT un angajat care a lipsit o perioadă de la lucru va trebui pus în temă de un coleg sau un superior ca să știe ce proiecte noi s-au derulat în absența lui. Într-o frizerie angajații iau cu împrumut unii de la alții piepteni sau foarfeci ori folosesc în comun aceeași priză ori aparat de tuns. Cu cât angajații dintr-o firmă cooperează mai bine unii cu ceilalți, cu atât comunicarea este mai eficientă și firma merge ca unsă.

Un studiu însă a relevat faptul că starea economiei țării afectează sever acest grad de colaborare dintre angajații companiilor și firmelor mici. Atunci când economia unei țări dă semnalmente că ar putea cauza neplăceri populației, gradul de cooperare dintre angajații companiilor acelei țări scade sau chiar se nulifică. Cu cât economia merge mai bine, cu atât angajații sunt mai predispuși să se ajute unul pe celălalt.

Explicația psihologică este simplă: când economia este la pământ se generează mai puțin profit, așa că fiecare persoană consideră că succesul personal se va putea înfăptui doar pe spinarea altora și în detrimentul acestora. Prin urmare nu-și vor mai ajuta colegii considerând că asta îi dezavantajează financiar și social.

60.000 de respondenți din 51 de țări au fost intervievați ca parte a unui studiu ce a durat 17 ani. Aplicându-li-se chestionare, respondenții au trebuit să răspundă cu ”da” sau ”nu” la întrebări precum ”Avutul poate crește în așa fel încât să existe îndestulare pentru toți” sau ”Oamenii se pot îmbogăți doar dacă alții sărăcesc”. Țările cu o economie precară în care s-a desfășurat studiul au avut rezultatele așteptate: angajații intervievați au căzut de acord că averea se face pe spatele altora și în detrimentul lor și – prin urmare – au considerat că ar fi periculos să-și ajute colegii în cadrul firmei în care lucrau.

Și mai interesant e faptul că simplele vești despre o posibilă cădere a economiei determină același comportament în oameni. În două experimente separate, angajați ai unor organizații americane au fost împărțiți în două tabere și izolați unii de ceilalți. Primului grup i s-a furnizat informații reale cu privire la starea economiei Statelor Unite: că e în cădere, că e precară, că viitorul e nesigur. Celui de-al doilea grup i s-au furnizat informații cum că economia este în creștere, rapoarte referitoare la reveniri pe plan financiar și li s-a detaliat în mare o imagine pozitivă a finanțelor țării. Indivizii din primul grup au raportat ulterior, chestionați fiind, că ar fi mai puțin dispuși să-și ajute colegii de lucru. Simplul fapt că au citit despre starea precară a economiei țării lor i-a determinat să ia în considerare renunțarea la posibilitatea de a-și ajuta colegii de muncă.

O altă explicație psihologică a acestui efect stă în faptul că oamenii asociază dezastrele economice cu dificultățile financiare de pe planul personal. Prin urmare apare teama că alții vor aplica metode de exploatare pentru a se ridica deasupra condiției lor și a genera profit. Asta în schimb reduce gradul de cooperativitate dintre colegi care la rândul lui face firma să funcționeze mai puțin eficient în perioade de criză economică.

Vestea că țara o duce greu face ca angajații companiilor să rupă treptat relațiile sociale la nivel de loc de muncă, ceea ce reduce comunicarea eficientă dintre aceștia, ceea ce la rândul ei duce la profituri mai mici și – posibil – la un eventual faliment al companiei. E o profeție care se auto-împlinește și care poate fi combătută pe timp de criză prin traininguri cu specialiști în psihologie organizațională.

 


Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate.
Împarte cu prietenii:
Leave a reply