Generația Y – numită și ”a milenialilor” este definită de acea cohortă de suflete născute în perioada cuprinsă între începutul anilor ’80 și mijlocul anilor ’90/începutul anilor 2000. Este precedată de Generația X și urmată de Generația Z. Milenialii sunt de obicei copiii celor din generația ”Baby Boomers”.

Ca experiențe formative se pot raporta doar la atacurile teroriste din 9/11 spre deosebire de Gen-X care au sfârșitul Războiului Rece, căderea Zidului Berlinului, perioada Gorbachov și geneza IT-ului și a tehnologiilor mobile în mediul casnic. 29% din forța de muncă a Marii Britanii este alcătuită din reprezentanți mileniali. În SUA există 79 de milioane de mileniali și doar 48 de milioane de persoane din Generația X.

”reprezentanții acestei generații resimt distres în fața ideilor care nu sunt în concordanță cu propria viziune subiectivă asupra lumii”

Puterea de cumpărare a milenialilor este estimată în SUA la $170 de miliarde pe an dar doar 31% dintre mileniali câștigă îndeajuns cât să ducă viața pe care și-o doresc. Revenind la tehnologie, 41% dintre mileniali nu au linii de telefonie fixă acasă și se bazează exlusiv pe telefonul mobil, trimit în medie de 20 de texte pe zi prin intermediul ultimului iar 14% folosesc Twitter ca rețea de socializare. 56% dintre ei cred că tehnologia îi ajută pe oameni să-și folosească timpul într-un mod mai eficient și 80% dintre ei dorm cu telefonul mobil lângă pat. Se estimează că până în 2030 50% din forța de muncă a Statelor Unite va fi formată din actualii mileniali. Actualmente, în SUA, 27% dintre mileniali se declară proprii lor angajați cu toate că 54,89% dintre aceștia nu au un loc de muncă comparativ cu un mai umil 26,12% aparținând reprezentanților Generației X.

”milenialii sunt mai predispuși ca alte generații să afișeze trăsături de personalitate narcisiste (cu 16% mai mult ca alți adulți)”

Dacă generația ”Baby Boomers” (~1945-1960) avea ca aspirație principală securitatea locului de muncă iar cei din Generația X (~1961-1980) un echilibru viață/loc de muncă, generația milenialilor aspiră spre libertate și flexibilitate. Sunt nativi digitali (termen folosit prima oară de Prensky M. în 2001 în ”Digital natives, digital immigrants: Part 1” publicat în revista On the Horizon nr. 9, vol. 5, paginile 1-6): obișnuiți cu tehnologia și într-o oarecare măsură dependenți de ea. Defalcând acest concept, am putea spune că dacă cei din generația ”Baby Boomers” s-au deprins cu televizorul iar cei din Generația X cu PC-ul, milenialii au ca semnătură tehnologică tableta și smartphone-ul. Ca miloace de comunicare la distanță – din nou – discrepanța din scala sociologiei generaționiste este evidentă: precursorii ”Baby Boomers” (”maturiștii”, adică ”Generația tăcută” – 1929-1945 și ”Generația G.I.” – 1928 și mai devreme de 1928) se foloseau de scrisori, următorii de telefonul fix, cei din Generația X de e-mail și SMS iar milenialii de SMS și canalele social media.

Ministerul Muncii din Statele Unite a realizat în 2014 un studiu cu privire la diferențele dintre americanii de diferite vârste, studiu din care a reieșit că milenialii, spre deosebire de generațiile de dinaintea lor, preferă să închirieze în detrimentul achiziționării locuințelor (două treimi din cohortă). Au totodată cel mai mic număr de vehicule decât orice altă generație din 1929 încoace. Cea mai mare parte a bugetului unui milenial se duce pe luatul cinei în oraș sau gustările cumpărate de pe stradă (un procent de peste 6%), chit că cei din Generația X cheltuie per ansamblu cea mai mare sumă de bani decât generațiile adiacente.

Drept trăsături de cohortă cei din ”Baby Boomers” sunt cu 28% mai deciși decât milenialii în timp ce milenialii sunt cu 27% mai orientați spre oameni decât cei din ”Baby Boomers”. Generația X este cu 13% mai abițioasă decât predecesoarea ei și are o gândire strategică cu 12% mai bună decât cea a milenialilor. Milenialii sunt cu 32% mai ambițioși ca cei din generația ”Baby Boomers” în timp ce ultimii au capabilități de leadership mai bine dezvoltate (cu 34%) decât milenialii.

”mulți se mută înapoi cu părinții după terminarea facultății”

Tot ca trăsături de cohortă, în timp ce generația ”Baby Boomers” este caracterizată de un spirit al leadeship-ului puternic și tradiționalist cu accent pe inovație și deschidere spre nou iar Generația X este orientată spre schimbare, încrezătoare și sensibilă din punct de vedere cultural, milenialii au o gândire abstractă, conceptuală, sunt extrem de ambițioși, încrezători din punct de vedere social dar în ceea ce privește trăsăturile de leadeship sunt depășiți de toate generațiile premergătoare lor. Datele se bazează pe un raport alcătuit din 28.000 de evaluări psihometrice realizate de firma de recrutare de personal ”Hudson” din Australia.

Din punct de vedere educațional, milenialii se îndreaptă spre domenii de studiu precum Administrarea Afacerilor, Psihologie, Învățământ Preuniversitar și Asistență Medicală, spre deosebire de cei din Generația X care s-au orientat spre Inginerie și Business. De remarcat că rata de absolvire a învățământului superior în rândul milenialilor este de doar 44,6% în timp ce cea a Generației X este de 52,2%, în ciuda implementării sistemului Bologna în Europa și a scăderii cerințelor educaționale din învățământul universitar. Generația Y, cea mai tânără actualmente, se orientează doar spre antreprenoriat și preferă educația non-formală (homeschooling și educație alternativă).

În ceea ce privește managementul banilor și îndatorarea, calculat la o datorie medie de $78.030 media datoriei celor din ”Baby Boomers” este de $101,951 (33,66% peste medie), a celor din Generația X de $111.121 (42,42% peste medie) iar a milenialilor de $34.765 (55,45% sub medie).

”în cazul milenialilor în schimb, aproape jumătate dintre ei (49%) întâmpină dificultăți în păstrarea unui loc de muncă stabil”

Scorul Vantage este un model de scorare a creditului creat în 2006 și actualizat la versiunea a IV-a în 2017 de către trei mari agenții de raportare a creditului populației americane: Equifax, Experian și TransUnion. VantageScore Solutions LLC a dezvoltat astfel un sistem de analiză adatelor financiare ale unei persoane pentru a determina eligibilitatea acesteia la un eventual împrumut. Băncile evaluează clienții în funcție de acest scor pentru a determina eventualele riscuri de neplată a dobânzii și împrumutului. Companiile de asigurări, cele de telecomunicații și instituțiile guvernamentale folosesc și ele scoruri similare. Printre altele, Scorul Vantage măsoară datoriile unei persoane, cheltuielile, cât de bună creditoare este acea persoană și ce cumpără cu împrumuturile luate.Scorul Vantage este împărțit în cinci: A (900-990 puncte), B (800-899 puncte), C (700-799 puncte), D (600-699 puncte) respectiv F (501-599 puncte). Cu cât scorul este mai mare, cu atât persoana în cauză este un mai bun manager al propriilor finanțe, un om econom, mai puțin înglobat în datorii și mai chibzuit din punct de vedere economic. Dacă aplicăm Scorul Vantage în sociologia generaționistă atunci reiese că

  • Generația Tăcută (persoanele care au acum peste 66 de ani) are un Scor Vantage de categorie B – 829 de puncte (10,39% peste media de 751 a scorului).
  • Generația ”Baby Boomers” (persoanele care au azi între 47-65 de ani) au un Scor Vantage de categorie C – 782 de puncte (4,13% peste medie).
  • Generația X (cei cu vârste între 30 și 46 de ani au un Scor Vantage de categorie C – sub medie – de 718 puncte (un -4,39%).
  • Milenialii pe de altă parte stau cel mai prost la acest capitol, cu un Scor Vantage de 672 de puncte – categoria D – 10,52% sub medie. Sunt înglobați în datorii, cu 60% din acestea reprezentând ipoteci. Media îndatoririi din SUA este depășită de aceștia cu 136% doar în ceea ce privește împrumuturile luate pentru achiziția automobilelor și un uluitor 420% din cuantumul mediei fiin reprezentat de împrumuturile legate de educație. Prin contrast, datoria ipotecară a Generației X este de doar +5% din media națională iar datoriile legate de sistemul de învățământ sunt cu doar 14% mai mare ca aceasta.

În ceea ce privește locul de muncă, gradul de dificultate al angajării în rândul celor din generația ”Baby Boomers” este de 10%, al celor din Generația X de 24% iar al milenialilor de 38%. În ceea ce privește dificultatea în păstrarea unui loc de muncă, doar 8% din cei ce se încadrează în generația ”Baby Boomers” întâmpină astfel de probleme; în cazul Generației X procentul este de 18%; în cazul milenialilor în schimb, aproape jumătate dintre ei (49%) întâmpină dificultăți în păstrarea unui loc de muncă stabil.

”milenialii apreciază diversitatea, au așteptări mari de la viață și pun accent pe gratificarea imediată”

75% dintre mileniali vor să aibă flexibilitate în muncă dar în același timp să poată și promova pe scara ierarhică a companiilor în care lucrează. 80% dintre aceștia pun cantitatea salarială și beneficiile oferite ce angajator pe primul loc. Dacă un ”Baby Boomer” petrece în medie 11 ani la un loc de muncă, un milenial petrece doar 3. Milenialii sunt totodată mai dispuși să se relocheze pentru oportunități mai bune de lucru, cu 83% fiind dispuși să facă acest pas (spre deosebire de un procent de 58% dintre ”Baby Boomers”).

Ca ultime caracteristici generaționale, dacă ce din generația ”Baby Boomers” lucrau din greu, experimentau des și erau inovatori iar cei din Generația X se descurcau singuri și erau autodidacți, milenialii apreciază diversitatea, au așteptări mari de la viață și pun accent pe gratificarea imediată. Ultimii sunt totodată mai puțin angregați în mediul locului de muncă (26%), cu 8% mai puțin încrezători în deprinderea și aplicarea noilor skilluri decât colegii lor în schimb 80% se așteaptă la o promovare în post în următorii 5 ani (comparativ cu 54% din restul angajaților) și consideră în mai mare măsură că merită măriri de salariu (6,9%) decât colegii lor (3,6%).

”31% dintre persoanele de sex feminin din generația ”Millenials” vor rămâne singure până la vârsta de 40 de ani”

Aparte de ”Generația Y”, milenialilor li se mai spune și ”Echo Boomers” (cu referire la faptul că mulți sunt copiii celor din Generația ”Baby Boomers”) sau ”The Net Generation” (datorită faptului că Internetul face parte din viața lor). Socioloaga Kathleen Shaputis i-a numit ”Generația Boomerang” (din cauză că mulți se mută înapoi cu părinții după terminarea facultății) și ”Generația Peter Pan” (deoarece au tendința să amâne trecerea în viața de adult mai mult ca generațiile de dinaintea lor).

Îi definesc tehnologia, liberalismul și moda. Un studiu din 2016 a dezvăluit că pe măsură ce avansează în vârstă, milenialii sunt mai predispuși ca alte generații să afișeze trăsături de personalitate narcisiste (cu 16% mai mult ca alți adulți). Extrovertiți, în căutare de atenție, putere și cu un înalt scor al dorinței de dominare.

În cartea sa ”Fast Future” David Burstein descrie raportarea milenialilor la schimbările sociale ca pe un ”idealism pragmatic”. Pe plan politic sunt social-liberali. Pe plan economic milenialii câștigă cu 20% mai puțin decât generațiile anterioare (în parte din cauza Crizei Financiare din 2009, în parte din cauză că între 23% și 33% dintre ei lucrează în domenii prost plătite și inferioare gradului lor de educație superioară).

Alte date statistice din 2014 relevă că 56% dintre mileniali se consideră ca făcând parte din clasa muncitoare și doar 35% din cea de mijloc. Cu rate de căsătorie mai mici decât ale generațiilor anterioare, o cercetare a ”Urban Institute” a făcut o proiecție ce prevede că 31% dintre persoanele de sex feminin din generația ”Millenials” vor rămâne singure până la vârsta de 40 de ani. Tot în 2014, procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani care locuiau cu părinții era de 32% comparativ cu același segment de vârstă din anul 2000 – 23%.

Ca ultimă idee, un alt indicator nominal pentru mileniali este ”Generation Snowflake” – termen derivat din cartea ”Fight Club” a lui Chuck Palahniuk și din fraza aferentă romanului – “You are not special. You are not a beautiful and unique snowflake.” Denumirea desemnează – printre altele – faptul că milenialii au ”părinți-elicopter” care planează în permanență deasupra lor și-i feresc de necazuri, că primii umblă pe vârfuri în jurul copiilor pentru a nu le crea discomfort și din faptul că reprezentanții acestei generații resimt distres în fața ideilor care nu sunt în concordanță cu propria viziune subiectivă asupra lumii.

 


Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie și anul II la Sociologie (nivel licență). A publicat șase cărți şi câteva articole în reviste de specialitate. Cabinetul său privat este pe str. George Enescu nr. 6.
Împarte cu prietenii:
Leave a reply