Puţine tulburări de personalitate sunt mai distrugătoare ca tulburarea de personalitate borderline. Dacă cei cu tulburare de personalitate antisocială se răzbună pe cei din jur, cei cu borderline se răzbună atât pe cei din jur cât şi pe ei înşişi. Doar cu mare dificultate pot întreţine o relaţie amoroasă şi au stări de spirit fluctuante care variază de la o extremă la alta (vid interior chinuitor sau bună dispoziţie).

Persoanele cu borderline sunt extrem de instabile şi acţiunile lor nu pot fi prezise. Într-un moment se pot simţi bine, în următorul să acţioneze violent. O altă caracteristică a celor cu TPB este teama intensă de a nu se simţi singuri. Teama respectivă se poate raporta la o situaţie reală sau imaginară. Cu alte cuvinte, doar gândul că ar putea să fie părăsiţi îi aruncă într-o spirală de ruminaţii şi le crează o intensă teamă. Sunt manipulatori în relaţii, fie ele intime sau de prietenie. Asta înseamnă că vor face uz de şantaj emoţional, vor acuza des persoanele din jur, vor blama surse externe pentru nefericirea lor. Caracteristic celor cu borderline este şi comportamentul promiscuu ori abuzul de substanţe, fie ele droguri ori alcool. Se vor angaja în relaţii sexuale bizare, uneori cu persoane de acelaşi sex, cu parteneri multipli ori făcând sex neprotejat. Dar caracteristica cea mai proeminentă a celor cu tulburare de personalitate borderline este faptul că tind să recurgă la automutilare: tăieturi cu lama, urme de ţigară pe corp ori alt fel de cicatrici. Dacă semnele de automutilare survin după vârsta de 18 ani şi nu sunt un semn al rebeliunii adolescentine, diagosticul este cel mai probabil de tulburare de personalitate borderline.

Printre alte caracteristici se numără un simţ difuz al sinelui, furie interioară şi gândirea dihotomică. La acestea se pot adăuga disforia, depresia şi anxietatea generalizată.

Cei cu borderline pot deveni paranoici la răstimpuri, văd lumea în alb şi negru (cei din jur şi ei înşişi sunt fie doar buni, fie doar răi, fără stări intermediare). Pot ajunge astfel să idealizeze anumite persoane din anturajul lor sau să deteste profund pe altele. Pot avea accese de violenţă (trântitul lucrurilor din casă, aruncatul lucrurilor, strigăte, acuze). La răstimpuri pot intra într-o stare de aplatizare afectivă (privesc în gol, faţa devine inexpresivă, afirmă că nu mai simt nimic).

Cei cu tulburare de personalitate borderline sunt cuprinşi de un sentiment puternic de rău cu elemente de anxietate, depresie şi furie. Asta îi determină să caute să se răzbune fie pe cei din jur, fie pe ei înşişi. Astfel ajung să recurgă la automutilare, să renunţe la relaţii până atunci stabile, să acuze sau să facă abuz de alcool ori sex pentru a scăpa de sentimentul de vid pe care îl resimt. Alte metode de coping cu această stare de rău sunt cheltuielile impulsive, mâncatul excesiv (sau abstinenţa de la mâncat) şi conducerea cu viteză a automobilului.

Este important de reţinut faptul că şansa de suicid în cazul celor cu TPB este de 10-12% şi că în caz că o persoană cu TPB ameninţă cu suicidul, ameninţarea trebuie luată în serios. Se pot vedea pe ei înşişi ca fiind lipsiţi de valoare, lumea ca fiind un loc periculos şi răuvoitor, privind astfel moartea ca pe o eliberare.

Prevalenţa TPB în rândul femeilor este de trei ori mai mare decât cea din rândul bărbaţilor. Se estimează că 5,9 din populaţia planetei are o formă sau alta de tulburare de personalitate borderline.

 

 

 


Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie), cea de Sociologie și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat șase cărți şi câteva articole în reviste de specialitate. Cabinetul său privat din Oradea este pe str. George Enescu nr. 6.
Leave a reply