Se prea poate să fie una din știrile anului în domeniul bolilor mintale. Un studiu-pilot realizat de Universitatea de Stat din Carolina de Nord și Universitatea Carolina de Nord din Chapel Hill a dezvăluit prezența infecței cu bacteria Bartonella în sângele persoanelor cu schizofrenie și tulburare schizoafectivă. Dr. Erin Lashnits – autorul principal al studiului – afirmă că se căuta de ceva vreme o legătură între infecțiile bacteriale și bolile psihice. Au existat studii care au găsit o legătură între proprietarii de pisici și schizofrenie datorită prezenței în sânge a parazitului Toxoplasma gondii. Așa că s-a căutat o altă corelație între pisici și cazurile de schizofrenie pe filiera bacteriei Bartonella.

Bartonella henselae este o bacterie transmisă de ”boala zgârieturii de pisică” – denumită și ”felinoză”. Se transmite la om prin zgârietura sau mușcătura de pisică. Se tratează cu azitromicină iar cel infectat își revine de obicei în maximum patru luni. Șansa de transmitere este mai mare prin intermediul puilor de pisică decât prin cel al pisicilor adulte. Există peste 40 de specii de Bartonella iar pisicile pot fi purtători a trei dintre ele: Bartonella henselae, Bartonella clarridgeiae și Bartonella koehlerae. Pisica devine infectată de către purici și păduchi, transmițând la rândul ei boala omului. Până acum se credea că felinoza este o boală trecătoare, deloc serioasă, ușor tratabilă.

Studiul menționează că au fost testați 17 oameni cu diagnostic clinic de schizofrenie sau tulburare schizoafectivă și alți 13 adulți sănătoși. La intervale regulate li s-au prelevat mostre de sânge care au fost inspectate după semne ale ADN-ului bacteriei și semne de anticorpi specifici infecțiilor cu Bartonella.

Din cei 17 pacienți cu schizofrenie 12 aveau urme de ADN Bartonella în sânge. Din cei 13 adulți sănătoși doar unul singur a prezentat aceste urme de ADN.

Studiul – afirmă autorii lui – se necesită dezvoltat în continuare. Însă corelația dintre proprietarii de pisici și schizofrenie e acum cu ceva mai solidă, date fiind studiile anterioare ce se concentrau pe infecțiile cu toxoplasmoza gondii și care – la fel – anunțau o mai mare pondere a urmelor trecerii parazitului prin corpul schizofrenicilor decât în cazul eșantioanelor de control alcătuite de oameni fără schizofrenie.

 

 

 


Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie), cea de Sociologie și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat șase cărți şi câteva articole în reviste de specialitate. Cabinetul său privat din Oradea este pe str. George Enescu nr. 6.
Leave a reply