Generația Y – numită și ”a milenialilor” este definită de acea cohortă de suflete născute în perioada cuprinsă între începutul anilor ’80 și mijlocul anilor ’90/începutul anilor 2000. Este precedată de Generația X și urmată de Generația Z. Milenialii sunt de obicei copiii celor din generația ”Baby Boomers”.
Ca experiențe formative se pot raporta doar la atacurile teroriste din 9/11 spre deosebire de Gen-X care au sfârșitul Războiului Rece, căderea Zidului Berlinului, perioada Gorbachov și geneza IT-ului și a tehnologiilor mobile în mediul casnic. 29% din forța de muncă a Marii Britanii este alcătuită din reprezentanți mileniali. În SUA există 79 de milioane de mileniali și doar 48 de milioane de persoane din Generația X.
”reprezentanții acestei generații resimt distres în fața ideilor care nu sunt în concordanță cu propria viziune subiectivă asupra lumii”
Puterea de cumpărare a milenialilor este estimată în SUA la $170 de miliarde pe an dar doar 31% dintre mileniali câștigă îndeajuns cât să ducă viața pe care și-o doresc. Revenind la tehnologie, 41% dintre mileniali nu au linii de telefonie fixă acasă și se bazează exlusiv pe telefonul mobil, trimit în medie de 20 de texte pe zi prin intermediul ultimului iar 14% folosesc Twitter ca rețea de socializare. 56% dintre ei cred că tehnologia îi ajută pe oameni să-și folosească timpul într-un mod mai eficient și 80% dintre ei dorm cu telefonul mobil lângă pat. Se estimează că până în 2030 50% din forța de muncă a Statelor Unite va fi formată din actualii mileniali. Actualmente, în SUA, 27% dintre mileniali se declară proprii lor angajați cu toate că 54,89% dintre aceștia nu au un loc de muncă comparativ cu un mai umil 26,12% aparținând reprezentanților Generației X.
”milenialii sunt mai predispuși ca alte generații să afișeze trăsături de personalitate narcisiste (cu 16% mai mult ca alți adulți)”
Dacă generația ”Baby Boomers” (~1945-1960) avea ca aspirație principală securitatea locului de muncă iar cei din Generația X (~1961-1980) un echilibru viață/loc de muncă, generația milenialilor aspiră spre libertate și flexibilitate. Sunt nativi digitali (termen folosit prima oară de Prensky M. în 2001 în ”Digital natives, digital immigrants: Part 1” publicat în revista On the Horizon nr. 9, vol. 5, paginile 1-6): obișnuiți cu tehnologia și într-o oarecare măsură dependenți de ea. Defalcând acest concept, am putea spune că dacă cei din generația ”Baby Boomers” s-au deprins cu televizorul iar cei din Generația X cu PC-ul, milenialii au ca semnătură tehnologică tableta și smartphone-ul. Ca miloace de comunicare la distanță – din nou – discrepanța din scala sociologiei generaționiste este evidentă: precursorii ”Baby Boomers” (”maturiștii”, adică ”Generația tăcută” – 1929-1945 și ”Generația G.I.” – 1928 și mai devreme de 1928) se foloseau de scrisori, următorii de telefonul fix, cei din Generația X de e-mail și SMS iar milenialii de SMS și canalele social media.
Ministerul Muncii din Statele Unite a realizat în 2014 un studiu cu privire la diferențele dintre americanii de diferite vârste, studiu din care a reieșit că milenialii, spre deosebire de generațiile de dinaintea lor, preferă să închirieze în detrimentul achiziționării locuințelor (două treimi din cohortă). Au totodată cel mai mic număr de vehicule decât orice altă generație din 1929 încoace. Cea mai mare parte a bugetului unui milenial se duce pe luatul cinei în oraș sau gustările cumpărate de pe stradă (un procent de peste 6%), chit că cei din Generația X cheltuie per ansamblu cea mai mare sumă de bani decât generațiile adiacente.
Drept trăsături de cohortă cei din ”Baby Boomers” sunt cu 28% mai deciși decât milenialii în timp ce milenialii sunt cu 27% mai orientați spre oameni decât cei din ”Baby Boomers”. Generația X este cu 13% mai abițioasă decât predecesoarea ei și are o gândire strategică cu 12% mai bună decât cea a milenialilor. Milenialii sunt cu 32% mai ambițioși ca cei din generația ”Baby Boomers” în timp ce ultimii au capabilități de leadership mai bine dezvoltate (cu 34%) decât milenialii.
”mulți se mută înapoi cu părinții după terminarea facultății”
Tot ca trăsături de cohortă, în timp ce generația ”Baby Boomers” este caracterizată de un spirit al leadeship-ului puternic și tradiționalist cu accent pe inovație și deschidere spre nou iar Generația X este orientată spre schimbare, încrezătoare și sensibilă din punct de vedere cultural, milenialii au o gândire abstractă, conceptuală, sunt extrem de ambițioși, încrezători din punct de vedere social dar în ceea ce privește trăsăturile de leadeship sunt depășiți de toate generațiile premergătoare lor. Datele se bazează pe un raport alcătuit din 28.000 de evaluări psihometrice realizate de firma de recrutare de personal ”Hudson” din Australia.
Din punct de vedere educațional, milenialii se îndreaptă spre domenii de studiu precum Administrarea Afacerilor, Psihologie, Învățământ Preuniversitar și Asistență Medicală, spre deosebire de cei din Generația X care s-au orientat spre Inginerie și Business. De remarcat că rata de absolvire a învățământului superior în rândul milenialilor este de doar 44,6% în timp ce cea a Generației X este de 52,2%, în ciuda implementării sistemului Bologna în Europa și a scăderii cerințelor educaționale din învățământul universitar. Generația Y, cea mai tânără actualmente, se orientează doar spre antreprenoriat și preferă educația non-formală (homeschooling și educație alternativă).
În ceea ce privește managementul banilor și îndatorarea, calculat la o datorie medie de $78.030 media datoriei celor din ”Baby Boomers” este de $101,951 (33,66% peste medie), a celor din Generația X de $111.121 (42,42% peste medie) iar a milenialilor de $34.765 (55,45% sub medie).
”în cazul milenialilor în schimb, aproape jumătate dintre ei (49%) întâmpină dificultăți în păstrarea unui loc de muncă stabil”
Scorul Vantage este un model de scorare a creditului creat în 2006 și actualizat la versiunea a IV-a în 2017 de către trei mari agenții de raportare a creditului populației americane: Equifax, Experian și TransUnion. VantageScore Solutions LLC a dezvoltat astfel un sistem de analiză adatelor financiare ale unei persoane pentru a determina eligibilitatea acesteia la un eventual împrumut. Băncile evaluează clienții în funcție de acest scor pentru a determina eventualele riscuri de neplată a dobânzii și împrumutului. Companiile de asigurări, cele de telecomunicații și instituțiile guvernamentale folosesc și ele scoruri similare. Printre altele, Scorul Vantage măsoară datoriile unei persoane, cheltuielile, cât de bună creditoare este acea persoană și ce cumpără cu împrumuturile luate.Scorul Vantage este împărțit în cinci: A (900-990 puncte), B (800-899 puncte), C (700-799 puncte), D (600-699 puncte) respectiv F (501-599 puncte). Cu cât scorul este mai mare, cu atât persoana în cauză este un mai bun manager al propriilor finanțe, un om econom, mai puțin înglobat în datorii și mai chibzuit din punct de vedere economic. Dacă aplicăm Scorul Vantage în sociologia generaționistă atunci reiese că
- Generația Tăcută (persoanele care au acum peste 66 de ani) are un Scor Vantage de categorie B – 829 de puncte (10,39% peste media de 751 a scorului).
- Generația ”Baby Boomers” (persoanele care au azi între 47-65 de ani) au un Scor Vantage de categorie C – 782 de puncte (4,13% peste medie).
- Generația X (cei cu vârste între 30 și 46 de ani au un Scor Vantage de categorie C – sub medie – de 718 puncte (un -4,39%).
- Milenialii pe de altă parte stau cel mai prost la acest capitol, cu un Scor Vantage de 672 de puncte – categoria D – 10,52% sub medie. Sunt înglobați în datorii, cu 60% din acestea reprezentând ipoteci. Media îndatoririi din SUA este depășită de aceștia cu 136% doar în ceea ce privește împrumuturile luate pentru achiziția automobilelor și un uluitor 420% din cuantumul mediei fiin reprezentat de împrumuturile legate de educație. Prin contrast, datoria ipotecară a Generației X este de doar +5% din media națională iar datoriile legate de sistemul de învățământ sunt cu doar 14% mai mare ca aceasta.
În ceea ce privește locul de muncă, gradul de dificultate al angajării în rândul celor din generația ”Baby Boomers” este de 10%, al celor din Generația X de 24% iar al milenialilor de 38%. În ceea ce privește dificultatea în păstrarea unui loc de muncă, doar 8% din cei ce se încadrează în generația ”Baby Boomers” întâmpină astfel de probleme; în cazul Generației X procentul este de 18%; în cazul milenialilor în schimb, aproape jumătate dintre ei (49%) întâmpină dificultăți în păstrarea unui loc de muncă stabil.
”milenialii apreciază diversitatea, au așteptări mari de la viață și pun accent pe gratificarea imediată”
75% dintre mileniali vor să aibă flexibilitate în muncă dar în același timp să poată și promova pe scara ierarhică a companiilor în care lucrează. 80% dintre aceștia pun cantitatea salarială și beneficiile oferite ce angajator pe primul loc. Dacă un ”Baby Boomer” petrece în medie 11 ani la un loc de muncă, un milenial petrece doar 3. Milenialii sunt totodată mai dispuși să se relocheze pentru oportunități mai bune de lucru, cu 83% fiind dispuși să facă acest pas (spre deosebire de un procent de 58% dintre ”Baby Boomers”).
Ca ultime caracteristici generaționale, dacă ce din generația ”Baby Boomers” lucrau din greu, experimentau des și erau inovatori iar cei din Generația X se descurcau singuri și erau autodidacți, milenialii apreciază diversitatea, au așteptări mari de la viață și pun accent pe gratificarea imediată. Ultimii sunt totodată mai puțin angregați în mediul locului de muncă (26%), cu 8% mai puțin încrezători în deprinderea și aplicarea noilor skilluri decât colegii lor în schimb 80% se așteaptă la o promovare în post în următorii 5 ani (comparativ cu 54% din restul angajaților) și consideră în mai mare măsură că merită măriri de salariu (6,9%) decât colegii lor (3,6%).
”31% dintre persoanele de sex feminin din generația ”Millenials” vor rămâne singure până la vârsta de 40 de ani”
Aparte de ”Generația Y”, milenialilor li se mai spune și ”Echo Boomers” (cu referire la faptul că mulți sunt copiii celor din Generația ”Baby Boomers”) sau ”The Net Generation” (datorită faptului că Internetul face parte din viața lor). Socioloaga Kathleen Shaputis i-a numit ”Generația Boomerang” (din cauză că mulți se mută înapoi cu părinții după terminarea facultății) și ”Generația Peter Pan” (deoarece au tendința să amâne trecerea în viața de adult mai mult ca generațiile de dinaintea lor).
Îi definesc tehnologia, liberalismul și moda. Un studiu din 2016 a dezvăluit că pe măsură ce avansează în vârstă, milenialii sunt mai predispuși ca alte generații să afișeze trăsături de personalitate narcisiste (cu 16% mai mult ca alți adulți). Extrovertiți, în căutare de atenție, putere și cu un înalt scor al dorinței de dominare.
În cartea sa ”Fast Future” David Burstein descrie raportarea milenialilor la schimbările sociale ca pe un ”idealism pragmatic”. Pe plan politic sunt social-liberali. Pe plan economic milenialii câștigă cu 20% mai puțin decât generațiile anterioare (în parte din cauza Crizei Financiare din 2009, în parte din cauză că între 23% și 33% dintre ei lucrează în domenii prost plătite și inferioare gradului lor de educație superioară).
Alte date statistice din 2014 relevă că 56% dintre mileniali se consideră ca făcând parte din clasa muncitoare și doar 35% din cea de mijloc. Cu rate de căsătorie mai mici decât ale generațiilor anterioare, o cercetare a ”Urban Institute” a făcut o proiecție ce prevede că 31% dintre persoanele de sex feminin din generația ”Millenials” vor rămâne singure până la vârsta de 40 de ani. Tot în 2014, procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani care locuiau cu părinții era de 32% comparativ cu același segment de vârstă din anul 2000 – 23%.
În România, conform ultimelor statistici INSSE, peste jumătate din milenialii țării lucrează ori în agricultură, ori în comerț (vânzători, de exemplu). O bună parte lucrează în industria prelucrătoare, construcții ori în regim ”Horeca” (recepționeri, chelneri, barmani) și extrem de puțini lucrează în IT, sănătate sau învățământ.
Ca ultimă idee, un alt indicator nominal pentru mileniali este ”Generation Snowflake” – termen derivat din cartea ”Fight Club” a lui Chuck Palahniuk și din fraza aferentă romanului – “You are not special. You are not a beautiful and unique snowflake.” Denumirea desemnează – printre altele – faptul că milenialii au ”părinți-elicopter” care planează în permanență deasupra lor și-i feresc de necazuri, că primii umblă pe vârfuri în jurul copiilor pentru a nu le crea discomfort și din faptul că reprezentanții acestei generații resimt distres în fața ideilor care nu sunt în concordanță cu propria viziune subiectivă asupra lumii.
Sunt cateva probleme cu acest articol. Desi se bazeaza pe mult studiu al diverselor statistici legate de mileniali, nu m-a lamurit de ce acestia vor esua.
ReplyAlta problema ar fi exprimarea, cuvantul "distres" nu exista in romana, iar "securitatea locului de munca" duce la ideea de a fi in siguranta la locul de munca, nu de a avea un loc de munca stabil.
Ar fi interesant sa comparam care era rata de angajare dupa terminarea unei facultati acum 20-35 de ani si sa comparam cu situatia actuala. Daca tot sustii ca nu picau locuri de munca din cer.
ReplyNotiunea de competitie bazata pe competente pentru ocuparea unui loc de munca dupa terminarea facultatii nu prea exista in urma cu 35 de ani.
Cate familii nu au ramas cu un apartament sau cu mai multe apartamente dupa perioada comunista sau cu teren agricol numai bun de vandut sau muncit? Sunt curios daca astazi o croitoreasca si un muncitor intr-o fabrica mai pot oferi copilului lor la 20 de ani, apartament cu trei camere in mijlocul orasului si teren de muncit la tara. Nu, in ziua de azi ar muri amandoi de foame cel mai probabil in cativa ani.
Ruptura s-a petrecut tocmai la cei care sunt parintii generatii Y, care nu au mai fost in stare sa le mai ofere copiilor lor nimic din tot ce au primit ei, care s-au angajat in numar destul de mic si pe locuri de munca proaste.
Stii ce inseamna astazi sa fii pe cont propriu la 18 ani? Stii ce inseamna doar sa incerci sa strangi 40.000 de euro pentru cel mai amarat apartament in timp ce platesti chirie si utilitatile, fara sa mai aducem in discutie ideea de facultate fara de care nu prea ai cum sa mai ai un job bine platit? Nu e vina actualei generatii pentru modul dezastruos in care au lasat parintii lor tara.
Te contrazic. Iar datele din istorie te contrazic și ele.
Hai să vedem care era numărul studenților în România anilor ’80 (că spuneai ceva de ”35 de ani”):
Sursa
Populația României în 1985 era de 22,69 milioane (fapt ușor verificabil online). Rezultă un număr de 163.368 de studenți în România lui 1985. 1 student la fiecare 138 de persoane.
Populația României în 2017? 19,64 milioane de suflete. Din care studenți?
531.600 de studenți în 2017. 1 student la fiecare 36 de persoane.
Sursa
Cu alte cuvinte, actualmente numărul studenților este de patru-cinci ori mai mare decât era în 1985. Și întrebi de rata de angajare?
Păi să vedem și cu aia atunci.
Pe timpul lui Ceaușescu primeai loc de muncă imediat, ca absolvent. Necondiționat. Nu existau șomeri pe timpul comunismului pentru că Statul îți dădea de lucru că voiai, că nu. Prin urmare fiecare om avea un loc de muncă, student sau nu. E fapt dat. Prin urmare rata de angajare era de 99% (lăsăm persoanele cu handicap și pușcăriașii în acel extrem de permisiv 1%).
Concurența era atât de acerbă în domeniul ăsta încât tatăl meu, care s-a pensionat anul trecut după mulți ani de avocatură, când a dat examen de intrare la facultate la Cluj a avut de concurat cu 700 de oameni pe un loc. L-a picat prima oară, l-a luat în anul următor. Pentru că – știi? – pe vremea aia nu exista nici sistemul Bologna, nici conceptul de ”facultate la cu taxă”. Dădeai examen iar dacă îl luai – intrai. Eu în 1997 am dat examen de intrare la prima facultate. Eram 8 pe un loc la Litere. Așa – ca să compari evoluția învățământului superior până în ziua de azi când intri cu 6 oriunde dacă ai banii de taxă, fără să dai examen de admitere. Și faci 3 ani, nu 4 sau 5 cum am făcut eu și tatăl meu.
Așa că da – atunci se baza pe competențe. Nu ca acum.
Toți am rămas. După căderea comunismului am devenit toți proprietari după ce Statul ne-a vândut apartamentele cu câte $100 bucata în 1990, asta după ce vreme de 40 de ani am stat chiriași cu toții, toate locuințele fiind până atunci ale Statului și acordate după criterii de tipul ”român/maghiar”, ”dezirabil/indezirabil”, ”doi copii/niciun copil”. Ca paranteză, socrul meu n-a avut dreptul a frigider și butelie pentru că era ungur. Așa era pe-atunci.
Fun fact: în 1985 populația globului era de 4,6 miliarde. Acum e de 7,6 în condițiile în care tot atâta teren avem. Sunt cu 90% mai mulți oameni pe planetă acum decât erau în 1985. De unde nevoia de spațiu și creșterea aferentă a prețurilor. Nu te mai bați cu trei oameni pentru un apartament, te bați cu nouă;. Ia aceste lucruri în considerare înainte să compari ”ce bine era atunci” cu ”ce nasol e acum pentru noi, milenialii”.
Fun fact: în 1985 nu tu decideai unde lucrezi și dacă lucrezi. Lucrai unde te trimitea Partidul. Așa cum armata o făceai obligatoriu acolo unde te trimitea Partidul și tot așa cum locuiai acolo unde Partidul zicea că trebuie să locuiești. Era nevoie de muncitori la Craiova dar tu erai din Galați? Ghinion – te mutai în Craiova cu cățel, purcel, familie și tot ce aveai. Nu prea aveai cum să refuzi, știi? Salariul era fix, același pentru toți cei din branșa ta, indiferent de competențele alea pe care le vehiculai libertin în comentariul tău. Mai nasol – un strungar lua mai mult decât lua un om cu facultate. Râdeau maiștrii de absolvenții de la Economie de li se cutremura burta. Asta – din nou – apropos de ”competențe” și ce nedreaptă e acum lumea.
Dar dacă tot ajungem la ”acum”: știai că în 2018 există cel mai mare deficit de angajați în sectorul muncii din ultimii 80 de ani? Putrezesc sfeclele pe câmp pentru că nu e nimeni să le culeagă. Dau fabricile faliment pentru că nu găsesc muncitori. În IT se bat 8 angajatori pe un om. Pentru că acum, spre deosebire de perioada comunistă, stai ca asistat social pe fix cât ai nevoie ca să supraviețuiești, ba îți mai rămâne și de țigări. Și nu e nevoie să te angajezi ci doar să te duci tot la 6 luni la un târg de locuri de muncă, să îți pună ăia ștampila cum că ai vizitat și să stai iar jumătate de an pe ajutor social pentru că ”nu ți-ai găsit job”.
Mai pe românește: nu doar că acum poți lucra unde vrei (chiar și în străinătate dacă alegi, ceea ce pe timpul comunismului era de neimaginat), dar se roagă angajatorii de tine să vii la ei. Și tu nu te duci pentru că e mai comod să dai vina pe părinți.
Știi cum se rezolva problema sfeclei în 1985? Te lua Partidul ca ”voluntar”, te urca în spatele unui camion rusesc cu prelată și te aducea pe câmp. Nu conta că ești medic, țăran, profesor, inginer, hamal, femeie sau bărbat. Dacă aveai peste 14 ani și două mâini mergeai ca ”voluntar al Patriei” pe câmp cu alți 80 de străini și adunai sfeclă gratis vreo 8 zile până se îndeplinea norma de sfeclă la nivel național. Au dus-o mișto ”baby boomerii”, huh?
Știi ce înseamnă să te oblige Partidul să te duci în armată la 18 ani și apoi să te mute forțat în Brăila pe ce job și salariu decide el, în ce coșmelie decide el, iar tu să n-ai un cuvânt de spus în toată chestia asta ci să mai și fii criticat că nu zâmbești la modul recunoscător?
Cu ce e de vină generația ”baby boomers” că tu nu îți iei un loc de muncă din cele pe care angajatorii din România încearcă cu disperare să le ofere zilele astea? Sau explică-mi cum au contribuit ei la Criza Financiară și implicit la scumpirea apartamentelor. Sau ce-au avut ei de-a face cu scumpirea francului elvețian ori a petrolului.
Ce ușor e să dai vina pe părinții tăi în condițiile în care îți plătesc Internet de 1gbps când ei la vârsta ta dădeau la strung prin fabricile proletarilor. Zici că e vina părinților acestei generații? Serios? Întreabă-i pe părinții ăia cât Snickers mâncau prin 1985. Hai – serios – întreabă-i. Sau cât costa un pachet de Kent. Sau ce seriale urmăreau la TV, în ce țări își făceau vacanțele și dacă aveau tastatură ca cea de pe care ai scris comentariu. Nu – serios: ia-i la o discuție și întreabă-i ce gust avea salamul de Sibiu sau pâinea graham sau ”Brifcor”. Amuză-te întrebându-i câte ouă mâncau pe an sau de unde-și cumpărau Pringles. Apoi întoarce-te și vorbește-mi din nou despre ”greaua moștenire” pe care o târăști tu la picior.
Îți las și tabelul ăsta aici. Să poți compara ce salariu aveam eu la 18 ani față de tânărul ăla pe care îl deplângi mai sus; cel din ziua de azi. E grea viața voastră.
Reply”distres” = stres care depășește o intensitate critică. (Sursa).
“securitare: = stare de siguranță. (Sursa).
Sper ca astea să clarifice confuzia legată de exprimare.
În ceea ce privește nelămurirea vis-a-vis de cauzele eșecului consider că nu trebuia să formulez o concluzie clară, în scris, ci că cititorul e capabil să facă și singur inferențe pe baza statisticilor furnizate. Acele statistici grăiesc de la sine iar paralela cu celelalte cohorte generaționale evidențiază și mai mult de ce sunt numiți milenialii ”The Snowflake Generation”.
ReplyEu îs născut în 88 și mă simt de multe ori că aș face parte din generatia X, conform studiului și eu îs Milenal, lol.
ReplyNumai eu am sentimentul că aceste studii încearcă mai mult să ne dezbine decât să ne unească? Ii da motive ochelaristului ăla de pe YouTube, to talk shit about milenials, si tap ispășitor managerilor de firme dacă nu merg bine lucrurile. De ce să-și recunoască incompetenta? mai bine da vina pe milenials că așa o zis nea ochelaristu de pe YouTube, sau "omenii de știință britanici".
Noi ar trebui sa fim uniți și să formăm comunități adevărate, sa avem la cine apela chiar daca suntem singuri. Sistemul de învățământ este depășit, ce știi azi mâine va fi altfel, de exemplu eu am învatat la școală că Pluto e ultima planeta din sistemul nostru solar, mă trezesc mâine că nu e așa și mai avem și alte update-uri la tema. Trăim o viață prea rapida, și ne macină stresul, dorim tot mai mult de la noi și nu suntem mulțumiți după ce obținem mai mult, așa vrea sistemul așa ne-au învățat, noi că boii le halim toate bulshiturile ba că milenials vs generation x, ba ca iati mai mult credit, ba că ești prost dacă n-ai merțan, ba că ești nașpa daca nu mergi la biserica, ba că ești nașpa daca nu ești consumator, etc.
Ar trebui sa ne punem puțin bibilica la treabă și să le gândim la rece, sa nu mai prindem tot ce zboară, ăștia oricum nu ne vor binele, ne vor reci la 2m sub pământ. Nu?
As vrea sa închei cu un citat "Doar impreuna, furnicile vor reuși să doboare elefantul".