Hollywood-ul a distorsionat considerabil percepţia lumii asupra psihologiei şi a bolilor mintale. E nevoie să plusezi pentru a capta atenţia privitorului şi de aceea transpunerea bolnavilor pe ecran e defectuoasă. În conştiinţa comună s-au imprimat mituri cu sursă în filme care afirmă că schizofrenicii sunt criminali în serie sau că toţi autiştii sunt savanţi. Adevărul este însă radical diferit. Să vedem însă câteva filme de succes care au prezentat diferite tulburări şi boli mintale fără să se abată prea mult de la un diagnostic veridic.
Mr. Jones (1993) – Tulburarea bipolară I
Interpretat de Richard Gere, ”Mr. Jones” prezintă viaţa unui individ cu tulburare bipolară I. În plin episod manic, eroul principal se simte invincibil, se urcă pe scenă ca să dirijeze o orchestră, face echilibristică pe clădiri înalte şi, în general, se lasă pradă impulsurilor de moment. Romanticizat puţin, filmul reuşeşte să capteze însă bine viaţa celor cu tulburare bipolară I şi oferă crâmpeie din episoadele de manie, hipomanie şi comportamentul lasciv. Un alt film recent care tratează aceeaşi boală este ”Silver Linings Playbook” (2012).
Gia (1998) – Tulburarea de personalitate borderline
Filmul este o biografie scurtă a fotomodelului Gia Marie Carangi, interpretat de Angelina Jolie. Dintre toate peliculele care au ca tematică tulburarea de personalitate borderline, ”Gia” surprinde cel mai bine temperamentul dual al celor cu borderline, impulsivitatea, consumul de substanţe şi certurile. Un alt film care tratează tot problema tulburării borderline, de data asta într-un mediu spitalizat, este ”Girl, Interrupted” (1999).
Terms of Endearment (1983) – Tulburarea de personalitate narcisistă
Filmul prezintă viaţa unei mame şi a fiicei ei. Prima scenă prezintă copilul dormind în pătuţ şi mama intrând în cameră, temătoare că bebeluşul a murit. Mama ciupeşte puteric bebeluşul şi pleacă mulţumită de strigătele acestuia. Ulterior, filmul ne înfăţişează tulburarea de personalitate narcisistă în toată splendoarea ei, cu mama concentrată mai mult pe propriile ei probleme decât pe copil. Apoi, când copilul creşte şi devine femeie, mama are o criză în clipa când află că fiica ei este gravidă, neputând suporta ideea că urmează să devină bunică.
Pi (1998) – Schizofrenia paranoidă
Max Cohen este un matematician care vrea să înţeleagă mediul înconjurător cu ajutorul numerelor. Max suferă totodată de schizofrenie paranoidă iar filmul este o incursiune în gândurile lui din momentul în care un computer pe care-l folosea să calculeze valoarea acţiunilor la bursă îi redă un număr de 216 caractere. Max ajunge să creadă că acel număr înseamnă totul, că este rezolvarea enigmei universului şi întreg filmul se învârte în jurul încercării lui de a-l descifra. Alte filme care tratează subiectul schizofreniei sunt ”A Beautiful Mind” (2001), ”Benny and Joon” (1993), ”Shutter Island” (2010), ”The Soloist” (2009).
Rain Man (1988) – Autism
Charlie Babbitt (Tom Cruise) află că la moartea tatălui său, acesta i-a lăsat averea celuilalt fiu, Raymond (Dustin Hoffman), care este un savant autist. Persoajul interpretat de Dustin Hoffman este modelat după Kim Peek, un savant autist care a murit în 2009. Kim Peek era dotat cu o memorie extraordinară, putând citi cărţi groase în doar o oră şi să le memoreze în acelaşi timp. Kim citea pagina stângă cu ochiul stâng iar pagina din dreapta cu cel drept şi asimila informaţii vaste cu privire la geografie, matematică, istorie. Putea reţine date, numere din sport, denumiri de localităţi obscure, putea face calcule metale complexe. Filmul exploatează tema talentului lui Kim Peek punând accent pe piedicile pe care autismul pe pune în calea socializării şi funcţionării adecvate.
Memento (2000) – Amnezie anterogradă
Deşi nu este o tulburare sau o boală mintală, amnezia anterogradă merită menţionată în acest text deoarece ”Memento” descrie perfect condiţia. În cazul amneziei anterograde, toate informaţiile acumulate de o persoană de la un anumit punct încolo se pierd. Persoana îşi poate aminti evenimente şi lucruri până la o anumită dată dar este incapabilă să asimileze informaţii noi după acea dată. ”Memento” exploatează acest subiect pentru a construi un thriller despre un bărbat care suferă de amnezie anterogradă şi care încearcă să afle cine i-a ucis soţia. Faptul că în fiecare dimineaţă a uitat ce a aflat ieri îi îngreunează considerabil căutările.
Punch-Drunk Love (2002) – Tulburarea anxioasă
Adam Sandler într-un rol care-l duce departe de comediile care l-au consacrat ca şi actor. ”Punch Drunk Love” prezintă viaţa unui om cu tulburare anxioasă şi modul în care relaţionează cu ceilalţi. Anxietatea pune piedici serioase în calea funcţionării optime a persoanei iar personajul lui Adam Sandler se confruntă zilnic cu aceste piedici, fie la locul de muncă, fie în relaţiile amoroase. Filmul ne arată cum e să trăieşti zi de zi cu anxietatea şi cum îţi schimbă aceasta modul de a gândi şi acţiona.
As Good as It Gets (1997) – Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
Jack Nicholson joacă rolul unui scriitor mizantrop care suferă de tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă. Aparte de episodul romantic asupra căruia se concentrează comedia, filmul oferă o imagine destul de fidelă a vieţii celor cu tulburare obsesiv-compulsivă: impulsul de a stabili un ritm al zilei şi de a nu te abate de la el, nevoia de control, obsesia pentru curăţenie, lipsa empatiei. Scriitorul Melvin Udall începe o relaţie cu chelneriţa Carol Connelly (interpretată de Helen Hunt) dar tulburarea de care suferă dă aştere la circumstanţe ciudate şi la fel de fel de compulsii şi piedici. Filmul ne arată şi de câtă răbdare e nevoie pentru a tolera obsesiile celor cu OCD.
Filme despre adicţii
Requiem For a Dream este un film din anul 2000. Cu Jared Leto şi Jennifer Connelly în rolurile principale descrie perfect viaţa dependenţilor de heroină şi o face din perspectiva unui cuplu. Requiem For a Dream ne arată mai multe faţete ale adicţiei, de la încercările prin care sunt supuşi dependenţii de heroină în timpul sevrajului şi până la forme mai uşoare ale adicţiei survenite sub forma dependenţei de pastile de slăbit. Şocant şi dur, Requiem For a Dream reuşeşte să afişeze fără perdea până unde poate decade un om în încercarea de a-şi menţine viciul. Un alt film numit Bug este din 2006 şi prezintă modul în care psihoza cauzată de consumul de droguri poate altera realitatea din mintea narcomanului. Filmul atrage atenţia asupra pericolelor de ordin psihic la care se supun consumatorii de droguri, în special cei dependenţi de metamfetamină.
Mecanofilie
Mecanofilia este un fetiş sexual care implică atracţia sexuală faţă de obiecte inanimate, cu accent pe maşini. Cei cu mecanofilie simt excitare faţă de automobile, gadget-uri sau alte tipuri de aparatură. Crash este un film din 1996 în regia lui David Cronenberg, o ecranizare destul de reuşită după romanul cu acelaşi nume al lui J. G. Ballard. Personajele din film sunt atrase sexual de maşini şi au un fetiş aparte pentru accidente rutiere. Aparte de atmosfera bizară a filmului interesantă este de observat psihopatologia personajelor principale care au parte de scene de sex contopite cu iubirea lor faţă de cromul automobilelor.
Personalitate multiplă
Fight Club este probabil filmul cel mai faimos din lista celor care tratează subiectul personalităţii multiple. Ecranizare după un roman de Chuck Palahniuk, Fight Club a dobândit statutul de film cult încă de la lansarea lui în 1999. Povestea este a unui corporatist sătul de atracţia consumerismului din societatea modernă care decide că are nevoie de o schimbare radicală în viaţă, schimbare pe care o găseşte în persoana lui Tyler Durden. Un alt film care tratează tema tulburării de identitate este Identity (2003). Mult romanticizat, Identity ne duce în mintea unui criminal care deţine mai multe personalităţi ce intră în conflict la un moment dat. Psycho al lui Hitchcock tratează aceeaşi temă a tulburării de identitate.
Schizofrenie
Dacă în paginile anterioare am discutat deja despre filme care tratează subiectul schizofreniei, mai amintesc aici câteva pe aceeaşi temă. Donnie Darko de exemplu este un film extrem de apreciat din 2001. Bizar, atingând teme variate precum viaţa adolescentului alienat, iubirea, călătoria în timp, clarviziunea şi crima, Donnie Darko este totodată povestea unui băiat ale cărui simptome se apropie de cele ale schizofreniei. Halucinaţiile personajului principal şi alte elemente din film aruncă întrebarea dacă nu care cumva Donnie este schizofrenic. Un alt film bizar este Kontroll (2003). Film maghiar, se aseamănă destul de mult cu Fight Club al lui David Fincher dar aduce ceva proaspăt în ecuaţie: elementul social din viaţa renegaţilor societăţii. Personajul principal pare să aibă dublă identitate dar spre final se poate pune problema schizofreniei. Frumuseţea filmului stă tocmai în faptul că lasă întrebarea deschisă.
Alte filme
Love Object tratează subiectul agalmatofiliei; personajul principal se îndrăgosteşte de o păpuşă dedicată plăcerilor sexuale şi obsesia lui spiralează încet spre crimă. Happiness este un film din 1998 care discută subiectul fericirii dintr-o perspectivă inovatoare: cea a fetişurilor sexuale şi a gândurilor negative. Dur şi cu un final ce-ţi rămâne imprimat pe retină Happiness este un film aparte, la kilometri distanţă de stereotipiile Hollywood-ului.
Leave a reply