Hollywood-ul face uz din abundenţă de aceşti doi termeni dar de multe ori psihopatia se confundă cu sociopatia pe marele ecran. Este bine de ştiut că etichetele desemnează două lucruri diferite.
Elementul comun dintre sociopatie şi psihopatie stă în diagnostic. Ambele îşi au rădăcina în tulburarea de personalitate antisocială şi se caracterizează prin trei sau mai multe din următoarele:
- lipsă totală de respect pentru lege şi normele sociale şi încălcarea constantă a acestora
- folosirea minciunii şi înşelăciunii în relaţia cu alţii
- impulsivitate şi lipsa unui plan de viitor
- tendinţe agresive şi violente
- lipsă de interes pentru siguranţa altora
- iresponsabilitate şi eşecul în a onora responsabilităţile financiare
- lipsa sentimentului de vinovăţie
În ambele cazuri, simptomele sunt prezente înainte de vârsta de 15 ani. La începutul vârstei adulte tulburarea de comportament se transformă în tulburare de personalitate antisocială.
Psihopatia se crede a avea factori genetici. Se moşteneşte, spre deosebire de sociopatie care este influenţată de factori de mediu. Anumite zone ale creierului care se ocupă de controlul impulsului şi reglarea emoţiilor sunt diferite în creierul psihopaţilor faţă de creierul oamenilor obişnuiţi. Psihopaţii nu pot forma relaţii emoţioale de ataşament cu alţii dar pot mima extrem de bine aceste relaţii. Celor din exterior par oameni săritori, sociabili, de încredere, încântători. Tind să aibă familii şi job-uri stabile şi sunt în marea lor parte oameni educaţi. Exemple de psihopaţi sunt criminalul în serie Ted Bundy şi Patrick Bateman din cartea ”American Psycho”.
Sociopatia este influenţată de mediu. Sociopatul se formează ca urmare a unei traume din copilărie, a unui abuz psihic sau a vieţii într-un mediu familial nociv. Sociopaţii sunt în general mai impulsivi şi haotici decât psihopaţii. Deşi au aceleaşi dificultăţi în a relaţiona cu alţii pe plan emoţional, se pot ataşa de o persoană sau un grup care aceleaşi interese. În mare parte au dificultăţi în a menţine un loc de muncă sau a întemeia o familie. Când sociopatul acţionează o face în interes propriu şi o face impulsiv. Spre deosebire de psihopat nu-şi planifică atent acţiunile şi nu are un plan de backup în cazul activităţilor cu iz ilegal. Sunt mai agitaţi, neliniştiţi, haotici, izbucnind în explozii de furie uneori. Riscă mult şi fără să se gândească la siguranţa proprie. Exemple de sociopaţi sunt ”The Joker” din seria de filme ”Batman” ori Alex Delarge din cartea ”A Clockwork Orange”.
De menţionat că filmele şi cărţile au denaturat termenii de sociopatie şi socipatie asociindu-i cu crimele. Nu toţi sociopaţii şi psihopaţii sunt criminali în serie. Nu toţi psihopaţii sunt ucigaşi inteligenţi care scapă printre degetele legii. Adevărul e că majoritatea sunt prinşi rapid şi sunt departe de imaginea criminalului abil şi şarmant.
Spre deosebire de sociopat, psihopatul se poate detaşa mai rapid şi mai uşor de acţiunile lui, simţind mai puţină empatie decât sociopatul şi implicându-se emoţional într-un grad mai mic. Majoritatea criminalilor în serie a fost psihopaţi. Deoarece îşi plănuiesc în detaliu acţiunile, psihopaţii sunt mai periculoşi decât sociopaţii şi sunt prinşi mai greu atunci când încalcă legea.
Leave a reply