Cauzele tulburării de personalitate borderline sunt diverse şi variază de la factori de mediu la factori biologici. În acest capitol vom trece rapid în revistă câteva din cauzele biologice ale tulburării de personalitate borderline: ce e în neregulă în corpul celor cu BPD şi cum diferă el de cel al altor persoane.
Pe scurt, tulburarea de personalitate borderline se caracterizează prin eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar, relaţii interpersonale haotice, impulsivitate, comportament suicidar, sentiment cronic de vid interior, instabilitate afectivă, dificultate în controlul furiei şi prezenţa unor episoade bruşte de furie, stare de paranoia sub intervenţia stresului şi abuz de sex, alcool, droguri sau mâncare. E nevoie ca măcar cinci dintre aceste simptome să fie prezente pentru a putea fi pus un diagnostic.
Unele studii au descoperit că cei cu tulburare de personalitate borderline au nivele crescute de serotonină în corp. Serotonina este un neurotransmiţător implicat în gradul de conductivitate al nervilor prin corp, în special în creier. Se bănuieşte că aceste nivele anormale de serotonină ar fi cauza agresivităţii şi impulsivităţii celor cu BPD. În mod interesant, aceleaşi nivele crescute de serotonină sunt prezente în femei, ori 75% din cazurile borderline sunt compuse din femei. Alţi neurotransmiţători precum dopamina sau acidul gamma-aminobutiric (GABA) s-ar putea să fie implicaţi în reglarea impulsivităţii agresive din BPD.
Neurotransmiţătorii acetilcolinei şi norepinefrinei sunt asociaţi cu modularea temperamentului. Medicamentele care acţionează asupra cestor doi neurotransmiţători s-au dovedit a fi eficace şi în stabilizarea celor cu tulburare de personalitate borderline.
Alţi cercetători au făcut descoperiri şi mai interesante şi au găsit că tulburarea de personalitate borderline are o legătură cu bolile sistemului imunitar. Cei cu artrită reumatoidă – de exemplu – au în număr mare şi tulburare de personalitate borderline.
Când anticorpii artritoizi sunt în număr mare în corp, depresia şi episoadele de psihoză borderline se înteţesc.
Tulburarea de personalitate borderline se leagă şi de sistemul limbic. Această parte a creierului influenţează memoria, învăţarea, anxietatea şi comportamentul (în special cel agresiv sau sexual). Studii care au utilizat aparatură MRI au demonstrat că femeile cu tulburare de personalitate borderline care au suferit o traumă au un hipocampus şi o amigdală mai mici decât restul oamenilor. Încă nu se ştie dacă tulburarea de personalitate borderline este cea care influenţează această descreştere în volum a celor două ori dacă această descreştere în sine duce ulterior la apariţia tulburării.
O caracteristică a celor cu tulburare de personalitate borderline este căutarea senzaţiilor puternice, a noului – totul ca să evite senzaţia de vid interior şi plictiseala. Asta duce în cele din urmă la impulsivitate şi agresivitate. Unele studii au legat acest comportament observabil de un dezechilibru chimic al serotoninei şi de acţiunea dopaminei asupra unui cromozom specific.
Aparte de cauzele chimice şi biologice ori de reacţia organismului la tulburarea de personalitate borderline, mai important decât acestea este factorul de mediu. În trecutul celor cu tulburare de personalitate borderline găsim de multe ori decese, părinţi divorţaţi sau oameni care şi-au părăsit familia. De unde şi teama constantă de abandon a celor cu borderline. Cu vizite regulate la psiholog, tulburarea de personalitate borderline poate fi învinsă în cele din urmă.
Leave a reply