Hollywood-ul şi conştiinţa comună au creat o serie de mituri cu privire la numeroase boli mintale, dar niciuna dintre ele nu este atât de puţin înţeleasă precum schizofrenia. Când spui ”schizofrenie” oamenii de obicei se gândesc la pericol, iar asta deoarece filmele au denaturat boala mintală până în punctul în care aceasta ajunge să se confunde cu criminalii în serie. Să vedem deci trei mituri cu privire la schizofrenie şi care este adevărul din spatele lor.
1. Toţi schizofrenicii ucid
Multă lume crede că a fi schizofrenic te face să fii predispus la crimă. Producţiile cinematografice înfăţişează monştri cu chip uman care hăcuiesc cu topoare şi vorbesc singuri ori cu prieteni imaginari. Adevărul însă este că majoritatea schizofrenicilor nu sunt violenţi şi că doar o parte din formele de schizofrenie duc cumva la violenţă. Un studiu afirmă că doar 23% din infracţiunile produse de schizofrenici se leagă de afecţiunea lor. Însă tindem să asemuim anormalul cu pericolul şi de aceea să ne ferim de schiozfrenici din cauza comportamentului şi limbajului lor bizar. Ceva ne dictează că mai bine să ne ferim decât să testăm adevărul, iar asta a dat naştere la legende urbane şi poveşti cu privire la crime comise de schizofrenici.
2. Toţi schizofrenicii au personalităţi multiple
Unii oameni confundă schizofrenia cu tulburarea disociativă de identitate care se manifestă prin prezenţa a două sau mai multe personalităţi distincte care preiau controlul asupra persoanei. Schizofrenia şi tulburarea disociativă de identitate sunt două lucruri distincte, prima manifestându-se prin lipsa relaţiilor sociale, stare de stres, stimă de sine scăzută şi o serie de alte simptome care nu se regăsesc în cei cu personalităţi multiple. Din nou, vinovatul parţial pentru perpetuarea acestui mit este tot Hollywood-ul. Dă bine pe ecran să prezinţi un criminal în serie schizofrenic care are şi multiple personalităţi, care alternează între starea de copil şi cea de ucigaş cu sânge rece. Un asemenea scenariu este puţin plauzibil în viaţa reală dar serveşte unui scop pe marele ecran deoarece şochează oamenii.
3. Toţi schizofrenicii au halucinaţii
Deşi o bună parte a schizofrenicilor suferă de halucinaţii, nu toate formele de schizofrenie numără halucinaţiile printre simptome. Un alt lucru demn de notat este că halucinaţiile pot fi de diverse feluri şi nu se limitează doar la cele vizuale. Halucinaţiile vizuale sunt cele mai cunoscute de către public şi au fost aduse în conştiinţa comună tot de către poveşti şi filme. Aparte de halucinaţiile vizuale (precum zoopsiile) există halucinaţii auditive, gustative, tactile şi alte tipuri de halucinaţii care nu implică vedenii sau înfăţişarea unor lucruri care în realitate nu există. Dar revenind la acest mit, nu toţi cei cu schizofrenie suferă de halucinaţii. Schizofrenia catatonică – de exemplu – implică o stare de catatonie a persoanei şi doar în rare cazuri aceasta este acompaniată şi de halucinaţii.
Aparte de aceste trei mituri des întâlnite, un al patrulea afirmă direct sau idirect că schizofrenia este o condamnare. Deşi de necontestat faptul că schizofrenia este o boală aparte, viaţa schizofrenicului nu este mereu presărată de episoade de suferinţă, halucinaţii ori idei delirante. Deşi funcţionarea socială este afectată, în unele forme de schizofrenie există episoade scurte de luciditate şi, cu ajutorul medicaţiei, viaţa schizofrenicului poate fi ameliorată.
Leave a reply