La nivel de simţ comun fiecare om ştie că banul te schimbă. În acest articol însă vom analiza mai în detaliu implicaţiile psihologice ale banilor şi modul în care aceştia au capacitatea să ne schimbe comportamentul.
Mai multe studii în psihologie au arătat că banii tind să ducă la activităţi solitare şi că aceştia adâncesc distanţa socială. Un studiu [1] din 2013 a probat ultima afirmaţie şi descrie un experiment în care oameni aflaţi în jurul ATM-urilor bancare au fost puşi la încercare. Fie că tocmai scoseseră bani de la automat, fie că doar treceau prin faţa aparatului, mai mulţi subiecţi naivi au fost testaţi pentru a se observa cum reacţionează când o femeie se preface că scapă neatentă în faţa lor un bilet de autobuz. A reieşit că cei care tocmai scoseseră bani de la ATM-ul băncii au fost mai puţin dispuşi să o atenţioneze pe femeie decât ceilalţi oameni care nu lucraseră recent cu bani.
O latură pozitivă a banilor este dată de faptul că unele studii [2] arată că aceştia ne ajută să rezolvăm mai eficient probleme dificile, ne ajută să avem un auto-control mai bun şi să depăşim mai uşor situaţiile care implică efort. O latură negativă a acestora constă în faptul că ne fac să donăm mai rar atunci când vine vorba de acţiuni caritabile. Conform acestui studiu [3], cei cu acces la bani sunt mai puţin tentaţi să-i doneze; mai mult, aparent, bărbaţii donează mai puţin decât femeile în aceste situaţii.
Banii afectează până şi percepţia copiilor mici, chiar şi la vârsta de 3 ani când aceştia încă nu sunt capabili să înţeleagă pe deplin valoarea lor ori cum se obţin aceştia. Un experiment a împărţit copii în două grupe şi în timp ce un grup a fost pus să sorteze bani în funcţie de valoare, un al doilea grup a fost pus să împartă nasturi în funcţie de culoarea acestora. După această fază iniţială, copiii au fost puşi să rezolve problema unui labirint complex şi li s-a spus că pot renunţa la activitate oricând doresc. Copiii care au manevrat bani înainte de testul labirintului au fost mai determinaţi să-i dea de cap decât cei care au sortat nasturi.
Un alt experiment făcut pe copii cu vârsta de 3 ani a dezvăluit că încă de la vârste fragede dorinţa de a-i ajuta pe alţii scade dacă manevrezi bani. Unui grup de copii li s-au dat fise şi bancnote spre sortare iar unui alt grup nasturi şi hârtii colorate. Când ambele grupuri au fost rugate să adune ulterior cât mai multe creioane roşii în vederea pregătirii testului cu următorii copii, cei care atinseseră bani înainte au fost de mai mic ajutor decât cei care se jucaseră cu nasturi şi hârtii colorate.
Un experiment făcut în Polonia dezvăluie şi el că manevrarea banilor de către copii îi face pe aceştia mai egoişti şi mai puţin dispuşi să-i ajute pe alţii. Cu cât copiii cu vârste între 3 şi 6 ani s-au jucat în prealabil mai mult cu banii, cu atât mai puţin dispuşi au fost să ajute atunci când au fost rugaţi să-şi dea jucăriile altor copii, să menţină curată sala de clasă ori să ajute educatorul în pregătirea materialelor de studiu.
Dar cum rămâne cu proverbul ”Banii nu aduc fericirea”? Aparent există un sâmbure solid de adevăr în această zicală. Un studiu [4] psihologic a arătat că simplul gând al banilor – deşi ne face să fim mai productivi – nu face nivelul de fericire din om să crească. Gândul banilor ne face să lucrăm mai mult şi să socializăm mai puţin.
[1] http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1053535713001352
[2] http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022103112000157
[3] http://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/17473611211282572
[4] http://pss.sagepub.com/content/21/9/1348
Leave a reply