Motorul de căutare Google a crescut în mod impresionant de la lansarea lui şi în prezent parsează miliarde de căutări în fiecare zi. Conform unor statistici Google, 1% din acele miliarde de căutări zilnice sunt legate de probleme medicale. În acest text vom căuta o explicaţie psihologică pentru atracţia pe care Internetul o prezintă în rezolvarea problemelor medicale, legătura ei cu psihologia muncii şi de ce suntem ispitiţi să apelăm la un motor de căutare în loc de a suna medicul de familie atunci când avem probleme de sănătate.
Cuvântul care leagă răspunsurile la toate aceste probleme este ”memorie”. Ne bazăm pe memorie pentru a accesa informaţii folositoare nouă. Dar cum memoria noastră este limitată iar cumulul de cunoştinţe al fiecăruia se poate umple doar până la un anumit nivel, ne folosim de ceilalţi pentru a sustrage informaţiile pe care nu le deţinem. Se prea poate ca tu să ştii unde şi-a lăsat cheile iubita atunci când aceasta şi le caută grăbită iar un vecin îţi poate spune unde să găseşti un instalator bun pe care el la rândul lui l-a folosit în trecut. Semne distincte ne amintesc pe stradă să nu parcăm în faţa unei porţi pentru a nu bloca accesul. Ceasul de pe noptieră ne oferă data exactă. Toate acestea sunt lucruri pe care le obţinem apelând la alţii sau la obiecte, nefiind nevoie să săpăm în memorie pentru a le afla.
Internetul a ajutat şi mai mult în acest sens, înlocuind ceasul de pe noptieră, vecinul cu cunoştinţe despre instalatori sau poliţistul care ne direcţionează spre cel mai apropiat hotel. În mod similar, atunci când avem probleme de sănătate e mult mai comod să căutăm pe Google o rezolvare la acestea decât să ne urcăm în taxi şi să mergem la cabinetul medicului de familie.
Într-o serie de experimente din 2011 [1] s-a aflat că oamenii tind să-şi amintească mai rapid termeni cu conotaţie IT decât orice fel de alţi termeni. Mai mult, în concordanţă cu alte studii, cercetarea a dezvăluit că oamenii tind să uite informaţiile pe care nu le consideră relevante şi în acelaşi timp de care sunt conştienţi că le pot accesa din surse externe. Cu alte cuvinte, dacă suntem conştienţi că avem un calculator prin preajmă, ne debarasăm de informaţiile irelevante nouă. O descoperire şi mai importantă a studiului de mai sus a fost că oamenii îşi amintesc mai uşor unde anume au stocat informaţia decât la ce face referire informaţia aceea în sine. Ne amintim uşor că putem accesa Google pentru a căuta ceva chiar şi atunci când nu suntem siguri de ceea ce dorim să aflăm.
Implicaţiile negative ale accesului la Internet rezidă nu doar în dependenţa din ce în ce mai evidentă de acesta atunci când vine vorba de căutarea de informaţii dar şi în faptul că acele informaţii sunt de multe ori eronate. Căutând simptomele unei boli pe Google în loc să apelăm la un specialist riscăm să acceptăm necondiţionat sfatul unui necunoscut din online. Mai mult – ajungând să ne folosim de calculator din ce în ce mai mult pentru a accesa informaţii ne privăm de contactul social cu ceilalţi oameni. Nu mai ne întrebăm vecinul unde găsim un instalator bun şi limităm astfel contactul social cu vecinul în cauză.
[1] http://scholar.harvard.edu/files/dwegner/files/sparrow_et_al._2011.pdf
Leave a reply